FERICIREA...din trei lucruri ...

Tie nu ti se intampla ca in fiecare zi sa te trezesti, sa alergi, sa te stresezi sa ajungi la o anumita ora sa duci copii la scoala, la gradinita, sa ajungi apoi la serviciu contra cronometru si sa constati ca atunci cand te grabesti mai tare parca toate o iau razna? Traficul devine sufocant,  telefonul suna neintrerupt, lucrurile pe care trebuia sa le faci ieri dar din lipsa de timp le-ai amanat se intorc azi impotriva ta?Timpul parca se comprima, nu ne mai ajunge sa cuprindem toate activitatile cotidiene si incercam sa il mai lungim prin micsorarea orelor de somn, prin renuntarea la activitatile care ne fac placere, a sportului, a unei carti de mult dorite sa o citim, a unei intalniri cu o persoana draga tie pe care nu ai mai vazut-o de mult dar cu care nu reusesti sa te sincronizezi?
Un telefon parintilor de cand nu ai mai dat? Pentru unii dintre ei timpul parca a stat si in loc sa se comprime se lungeste la infinit ... lor li se pare ca au trecut trei luni de cand nu ai vorbit cu ei iar tie ti se pare ca ai vorbit abia  acum trei zile... si amani sa suni si azi, maine si in urmatoarele luni sperand ca vei avea o zi mai simpla in care sa poti face lucrurile amanate si aparent marunte? Uitam de fapt ca timpul merge doar intr-o directie si poate multi dintre ei sunt foarte batrani ...
Oare noi in ce directie ne indreptam?
Pentru ce alergam atat?
Pentru a conduce acea masina fitzoasa care pleaca prima de la stop? Pentru a imbraca acea haina cu eticheta unui brand binecunoscut? Pentru a urca scarile la etajul casei mari pe care ti-ai dorit-o si care acum in sfarsit ai dobandit-o dupa lupte aproape imposibile cu tot ce se poate lupta pe lumea asta?

Oare nu uitam ca intr-o zi masina aceea nu vom mai avea nevoie de ea pentru ca vom fi prea batrani pentru a o conduce? Haina aceea nu va ramane prea mare sau nepotrivita pe spatele incovoiat de griji si de batranete? Casa nu va fi prea mare cand copii vor pleca la casa lor si te vei plimba singura prin atatea camere? Cu ce ramanem?

Unde sunt valorile de odinioara care dadeau sens vietii bunicilor si parintilor nostrii si pe care sa le transmitem mai departe copiilor nostrii?
Unde este bucuria vietii luata din lucrurile aparent marunte dar care te fac fericit in subconstient?

OPRESTE-TE din alergat si adauga valoare in viata ta!

Bucura-te de fiecare moment frumos pe care il intalnesti! Nu l-ai intalnit azi? Cauta-l! Fa in fiecare zi macar trei activitati care iti aduc placere....oricat de marunte sunt ele... asculta o melodie preferata daca nu ai timp de mai mult, mananca o patratica sau doua fine de ciocolata (dar ai grija sa nu fie toata tableta! :)) fa o scurta plimbare in pauza si umpleti ochii mintii cu culorile toamnei cat mai ai timp pana vine iarna! Orice stii ca iti place!
Nu lasa energia negativa sa iti copleseasca viata!
E blocaj mereu in trafic si nu vezi nici o scapare? E simplu... lasa masina si ia metroul ... oricum benzina se scumpeste mereu...
Daca e frumos afara de ce nu iti iei o bicicleta? Vei putea sa faci si miscarea pe care altfel nu ai timp sa o faci...macar o data pe saptamana daca nu poti in fiecare zi!
Nu iti place sa mergi pe bicicleta? Mergi pe jos...tot bine e... din toate punctele de vedere. Doar ai grija sa iti pui niste pantofi mai comozi!
Putem incerca sa facem abstractie de lucrurile rele...sa vedem mereu doar jumatatea plina a paharului... putem sa fim mai buni in fiecare zi ... putem incerca sa fim fericiti!

SI ATUNCI VOM FI!
Incercati si voi... la mine a mers! Chiar daca nu in fiecare zi imi reuseste!